Fara indoiata o tehnica a carei eficienta a fost dovedita, stretching-ul este in mod frecvent folosit in kinetoterapia de recuperare in situatii in care se constata un deficit de mobilitate articulara cauzat de scurtari adaptative ale tesutului moale. Termenul se traduce in limba romana prin “intindere”. Asadar, in programele de kinetoterapie aceasta tehnica este utilizata cu scopul de a se intinde in mod progresiv musculatura. La ce ajuta acest lucru pacientul? In primul rand, va putea executa miscari pe care inainte ori nu putea sa le execute, ori ii provocau dureri mari. In al doilea rand, pacientul se va bucura de o flexibilitate mai buna. Nu in ultimul rand, prin aceasta tehnica sportivii pot obtine performante mai bune si pot evita accidentarile datorita faptului ca musculatura le este pregatita pentru efort.
Tipuri de stretching
Tipologia stretching-ului include:
- Stretching-ul balistic: caracterizat prin faptul ca se realizeaza activ prin folosirea unor miscari viguroase sau spasmotice, folosindu-se impulsul corpului sau al unui membru cu scopul ca o intindere sa depaseasca fortat raza normala a miscarii si apoi sa revina in pozitia initiala. Acest tip de stretching nu isi aduce aportul la flexibilitate, in schimb poate duce la contractarea muschilor si, din aceasta cauza, se poate ajunge la accidentari. Pana nu de mult timp, utilizat cu precadere in sport, azi este mai putin practicat tocmai din cauza faptului ca reprezinta un potential pericol in producerea de accidentari.
- Stretching-ul dinamic: consta in realizarea unor miscari voluntare lente (fiecare pozitie este tinuta pentru mai putin de o secunda) incercandu-se o trecere blanda peste punctul maxim al amplitudinii posibile de miscare. Viteza si amplitudinea cu care se executa miscarea se cresc gradual. Stretching-ul dinamic include exercitii precum: rotatiile (ale degetelor, incheieturilor, umerilor, soldurilor, gatului, picioarelor etc), flexii pentru mobilitatea gatului, rasuciri ale trunchiului etc;
- Stretching-ul activ (sau stato-activ): caracterizat prin faptul ca se fac miscari voluntare pentru obtinerea unei amplitudini de miscare maxima, in acest caz neintervenind nicio forta exterioara.
- Stretching-ul static (sau pasiv): caracterizat prin faptul ca este realizabil cu ajutorul kinetoterapeutului sau al unui echipament special. In kinetoterapie este recomandat stretching-ul manual, pasiv. Pentru a se evita stretch-reflex-ul se recomanda executarea lenta, cu mentinerea intinderii intr-un usor disconfort, timp de 15-60 sec.
- Stretching-ul sportiv: caracterizat de realizarea unei contractii izometrice a muschiului intins din pozitia maxima de intindere pasiva;
Conditii de realizare a stretching-ului
Inainte de realizarea acestei tehnici kinetoterapeutul va recomanda realizarea unor tehnici de relaxare generala si masaj de tip profund. Perioada optima din zi pentru realizarea stretching-ului este aceea in care se inregistreaza cea mai mare capacitate de mobilitate articulara, adica intre orele 14.30 si 16.30. In tipul realizarii tehnicii de stretching este necesar sa se respire uniform si linistit. Pozitia persoanei trebuie sa fie stabila, relaxata si comoda.
Kinetoterapeutul nu va include in program simultan stretching pe doua grupe musculare; il poate combina cu tractiunea in ax a articulatiei respective; si dupa stretching-ul unei grupe musculare va aplica stretching-ul si pe muschii antagonisti – incepand cu musculatura cea mai contractata. In scopul combaterii tixotropiei (senzatie de greutate in miscari) stretching-ul trebuie sa fie urmat de miscari active.
Dupa sedinta care a inclus stretching nu trebuie sa apara spasm muscular, dureri (daca totusi apar la un interval de doua ore de la terminarea acestuia, se poate presupune ca intensitatea acestuia a fost prea mare, iar daca durerile se mentin pentru mai mult de 24 de ore, acestea pot indica posibile leziuni) si, de asemenea, nu trebuie sa scada forta musculara sau sa apara oboseala musculara.
Beneficii ale stretching-ului
Ca stretching-ul are numeroase beneficii este indiscutabil. Va poate scuti de dureri, creste nivelul de energie, va puteti bucura de o flexibilitate sporita, de o gama mai mare de miscare a articulatiilor, de o mai buna circulatie a sangelui in diferite parti ale corpului, de o stare de relaxare de o coordonare musculara sporita, de o postura imbunatatita etc.
Pe masura ce imbatranim, vom constata ca realizam cu greu sau deloc activitatile simple pe care le faceam odinioara. Ni se va parea dificil sa ne facem pedichiura, sa inchidem fermoarul de la o rochie, sa ridicam un obiect ce a cazut pe podea s.a.m.d. Un program regulat de stretching ne poate ajuta sa realizam aceste activitati de zi cu zi mai usor, pentru o mai lunga perioada de timp.
Stretching-ul imbunatateste circulatia sangelui la nivelul muschilor si articulatiilor. De asemenea, imbunatatirea circulatiei sangelui permite tesutului din picioare sa absoarba nutrienti.
Pe de alta parte, stretching-ul ajuta la relaxarea muschilor tensionati si la diminuarea stresului, or sentimentul de relaxare induce un sentiment de bunastare. Stresul provoaca mai multe complicatii medicale. Gasirea unor modalitati prin care sa se diminueze stresul va facilita pierderea in greutate si regasirea linistii sufletesti.